Tuesday, 27 July 2010

Time warp

Number one, engage. Sau cam asa ar trebui sa spun despre cat de repede a trecut timpul cat am fost in Romania. Am amintiri placute, nu va speriati, nu despre Romania, dar familie, prieteni si cunoscuti. Da ...cunoscuti. Preiteni numar pe degete. Sunt cei cu inca care ma mai simt bine, sunt cei care abea astept sa ii vad cand merg acasa. Restul au trecut de la prieteni la nivel de cunoscuti. Bei o bere, stai o vorba si te uiti la ceas.

Dar cred ca am intrat prea repede in problema. Sa facem antreul mai intai.
Drumul fuse LUNG cum dracu sa fie. Am zburat prin Beijing si Amsterdam. Amsterdam am mai vazut, felicitari lor ca dupa 2 ani jumate aeroportul arata mai bine. Beijing am aterizat in latura noua, si am plecat din cea veche. Cea noua arata superb. Si sa mai zica cineva ca astia nu o sa conduca lumea pe fata intr-o decada sau doua. Anyway china comunista ne-a dat internet pe gratis care culmea si mergea. Amsterdam mai capitalist ne-a dat internet cu 3 euro 15 minute. Nu e rau, suficient sa dam cu mailul si sa vedem daca ne cauta cineva pentru un contract de un milion. Sorry ..contract nu. Anyway, zborurile lungi si plicticoase. Ma gandesc la Dan si la problema lui cu zborul de 3 ore. La un zbor de 13 ore si la unul de 9 dus ai timp sa iti treaca toate fobiile, sau poate ai timp sa le dezvolti mai bine. Oricum senzatia este din ce in ce mai mare de autobuz. Pentru cei (mai ales cele) care vor sa fie stewardese, e post de chelner la mare inaltime. Sincer mai mult de atat nu vad.

Ajungem la Amsterdam ne urcam in avion la timp. Dar ca de campionat mondial (a jucat Germania cu cineva cat am fost noi in Olanda) nu s-a uitat nimeni la rotile avionului pana la plecare. Ghinion aveam un "crack" asa ca au trebui sa schimbe. Au fost rapizi 20 de minute si gata. Tovul de la mansa fuse baiat de treaba, a bagat repede aerul conditionat a cerut apa si snacks si si-a cerut scuze. Frumos, ce pot sa spune.

In avion ajung nu stiu cum dracu sa vorbesc cu cel de alaturi de politica. Idiotul de mine am zis sa nu ma bag in discutii de genul asta in Romania. Nici nu am ajuns in Ro si ma contrez cu unul referitor la Basescu. Nu e de acort cu mine, ba mai mult imi multumeste si ca noi "diaspora" l-am bagat pe nas la ultimile alegeri. Una peste alta discutia decenta, omul simtit.

Ajungem in Romania, familia ne asteapta la aeroport ..pupaturi ploaie si CALD. Lumea se uita la noi patrat , unde cald ca e chiar racoare. Pentru noi era cald.

Ajungem acasa la parinti, stam de o vorba o chestie o bere mai lunga se face 2 dimineatza tzir tzir la usa vecina de sub ca facem galagie. "Welcome to Romania", ca sincer scandal nu era, stateam de vorba.

Vine luni, ne trezim cum am adormit in aceiasi pozitie dupa numai 6 ore. WTF e prea devreme dupa 36 de ore de zbor in care am dormit vreo 2. Dar nici o sansa de adormit din nou.

Oricum am avut 2 zile libere, pentru restul care nu stiu, in Ro am lucrat in continuare, slavit fie biroul modern in care poti sa iti desfasori activitatea oriunde si oricum (ce frumos si pompos suna).

Oricum a fost interesant, mi-am desfasurat activitatea in continuare, avand in vedere ca nu am avut suficiente zile de concediu ca sa pot sa imi iau toata perioada. Lucratul de la 10pm pana la 6 am in Ro este o placere ..mai ales ca e racoare si liniste. Dormitul in concluzie a fost pe sponci si pe apucate.

Am avut calendar ca la scoala cu prietenii si cunostintele aliniati pe zile si chiar ore. Nu am avut ce face, timpul scurt. Evident ca pe langa socoteala de acasa, aia din targ ne-a mai adaugat cateva multe chestii la listsa. Oricum una peste alta am reusit sa vedem pe toata lumea care ne-am propus sa o vedem. Chiar am reusit sa stam de vorba calumea cu unii dintre ei, si chiar am reusit sa ne simtit bine. Cred ca asta e cel mai important.

Cantitatea de alcol ? SEMNIFICATIVA. Vag imi aduc aminte de vreo 3 sticle de wisky care au zburat intr-o seara. Imi aduc aminte ceva de o noapte groasa in Vama Veche, si de multe alte nopti cu vin si bere pe langa casa. Oricum zilele care nu le-am muncit au fost baute ..si cele ne baute au fost muncite.

Una peste alta ....a fost frumos. A fost frumos sa vedem prietenii schimbati dupa 2 ani jumate. A fost frumos sa vedem si lucruri ne-schimbate la ei. Am vazut ca lumea se descurca no matter what. Am vazut foarte multa lume care da sa plece. Se fuge din tara aia ceva de nedescris. Si valul abea acum incepe.

Am vazut stiri la TV, si m-am convins ca ce scriu unele ziare este adevarat. Indoctrinarea si minciuna troneaza la rang de arta. Tara aia bine nu se face asta clar. Am vazut saracia. Am vazut comparativ cu acum 2 ani cand totul mergea bine, si chiar daca atunci ajuns in Romania proaspat dupa Black Friday, in Romania nimeni nu vorbea de criza. Presedintele zicea ca nu e, nimeni nu stia nimica ..totul mergea. Restul lumii facea in 2008 in septembrie cruce si se intreba cum o sa treaca, Romania era in beaitudine.

Acum a fost invers. Romania este in regres puternic. Se simte lipsa banilor, se vad somerii se aude peste tot de restructurari, de firme inchise. Lipseste traficul infernal. Nu de tot, dar suficient cat sa il simti.

Daca sunt bucuros ca sunt inapoi acasa ? DA. Sincer data trecuta mi-a trebuit o saptamana sa ajung la concluzia ca vreau acasa. Acum au fost doar 3 zile. Dupa 3 zile am zis ca vreau acasa. Nu in sensul ca e urat sau eu stiu ce ....ci pur si simplu nu mai apartinem lumii respective. Este altceva, nu mai este al nostru. Locurile cunoscute, dar lucrurile nu. Not anymore oricum.

Concluzia ? La fel ca si data trecuta, familia si prietenii au fost de baza. Nunta a fost super (ca de asta am fost) iar distractia a fost maxima cu prieteni vechi. In rest ...ne-am amintit dece am plecat.

Am zis,

Lidra

Saturday, 8 May 2010

Romania ...here we come!

Cand am inceput blog-ul asta era acum aproape doi ani de zile cu putin inainte de prima plecare spre Romania. Am inca amintiri vii despre vizita respectiva, si pot spune ca pentru vizita asta de acum am emotii.

Dece emotii ? Pentru sentimentul acela pe care o sa il am cand ajung in Amsterdam si ma indrept spre poarta de unde pleaca avionul spre Romania. Sa incep sa vorbesc in soapta in romaneste pentru ca lumea ma intelege. Sa incep sa nu mai vorbesc toate prostiile in gura mare, ca deh ..lumea pricepe. Vreau sa ajung in Romania si sa vad Romania prin ochiul omului plecat deja de 4 ani de zile la unde si-a intarcat dracu copii. Unul din avantajele/dezavantajele locatiei noastre este ca suntem foarte departe de Romania. Mai mult decat o stire de pe un hotnews.ro sau de pe un ziar ici colo nu prea vedem. Asa ca in afara sa citim o Romanie filtrata de ziaristi, nu prea mai stim mare lucru.

Vreau sa ma amuz la acele ticuri verbale care au mai aparut de aproape 2 ani de zile datorate reclamelor, muzicii sau orice alt eveniment care a ramas marcant. Pentru cine inca nu stie despre ce vorbesc, din ciclul "Dorele muncim si noi mai cu talent", "Sa imi numere ouale" si asa mai departe.

Vreau la KFC ....da stiu ..e fast food, stiu e scump, stiu ..la Romana este inghesuiala si gasesti greu mese. Nu conteaza, KFC-ul din NZ este total naspa comparativ cu Romania.

Vreau sa vad posturi TV din Romania. Sa vad diferenta intre ceea ce inseamna jurnalism adevarat (nu vreau sa fiu rau, dar in NZ am credinta ca se face jurnalism adevarat, impartial, fara interese, fara moguli, in interesul omului) si however is called in Romania.

Vreau sa vad dece Basescu e vinovat de toate. Acum doi ani la posturile de TV (Antena in mod special) Basescu era vinovat de toate. Acum vreau sa vad daca este in continuare vinovat.

Vreau sa vad agitatia din Romania, sa vad traficul din Bucuresti. Sa ma intorc in Auckland si sa ma uit la traficul de aici si sa zic "Asta e trafic ?".

Vreau prajituri. Nu stiu cum se face in tara asta dar conceptul de prajituri cum sunt in Romania nu a ajuns. Fac niste chestii dulci de iti cad dintii (99% zahar probabil).

Vreau sa merg in magazine, supermaketuri sa vad cum mai este lumea, mai ales pe criza. Data trecuta am fost impresionat pozitiv de schimbarea de atitudine la comercianti. Fata de acum 4 ani, se zicea in Bucuresti "Multumesc", "Mai poftiti pe la noi", "Va pot ajuta cu ceva". Sa imi cada falca. E adevarat ca bancile nu s-au dezmintit, si chiar daca ne-au rezolvat problemele, nu s-au dat pe spate la atitudinea pro client. Deh inchideam conturi, eram clienti rai. Dar imi vine totusi in cap o chestie, ca el angajat bancar nu avea de unde sa stie daca mai vin sau nu vreo data in Romania. Dece nu s-a purtat frumos ? Ca poate tot la banca lui ma intorc. Ma rog ....trecem.

Vreau sa cumpar Lacrima lui Ovidiu. Doar 8 sticle (atata avem voie la vama), sa imi ajunga vreun an de zile la momente importante.

Vreau sa ajung in bar si sa mi se aduca o sticla de bere de jumatate de litru si sa ma uit uimit la ea si sa zic "ce MARE este". Deh in tara asta sticlele de 0.5 nu s-au inventat 0.33 este litera de lege. Sticle mai mari de 0.33 sunt cele de un litru.

Vreau sa vad romance. Cat mai multe, si ma bucur ca ajung vara sa vad romance mai dezbracate. Nu stiu daca la finalul lu iunie, inceputul lu iulie mai sunt studentele in Bucuresti, dar vreau sa imi re-actualizez standardul la frumusete. Nu de alta dar ma uit in NZ dupa niste unele ...care nu merita.

Vreau sa vad cum ma descurc cu muncitul noaptea pentru NZ. Pentru ca nu am prea multe zile de concediu, o sa trebuiasca sa muncesc din Romania. Asta inseamna de la 10 seara (adica 7 dimineatza in NZ) pana la vreo 7 dimineatza. Macar cu fusul orar nu o sa fie atat de rau. Oricum o sa fiu varza de oboseala asta e clar.

In concluzie ajung in Romania pe 27 iunie si plecam pe 18 iulie. Stam in Bucuresti putin peste o saptamana. Inca nu sunt convins ca vreau sa stau asa putin in Bucuresti, dar mai este loc de manevra.

Am lasat la final, vreau sa imi vad prietenii. Am inceput sa fac liste cu cine cand vedem, timpul o sa fie a dracului de scurt, asa ca o sa trebuiasca sa vedem cum ne organizam.

Familia am zis ca se intelege de la sine, asa ca nu mai pomenesc.

Romania ...here we come.

Thursday, 8 April 2010

Noi si pungile de plastic

Zilnic in lume sunt produse miliarde de pungi de plastic. Acestea ajung extrem de rapid la gunoi, pe strazi si in apa, poluand mediul. Se spune ca in medie o punga de plastic este folosita timp de 20 de minute; se degradeaza in circa 1000 de ani. Anual in lume in jur de 100 000 de animale sunt omorate din cauza pungilor de plastic (in mare parte pasari dar si foci, balene si delfini). Cele mai periculoase pungi sunt cele foarte subtiri, deoarece folosesc foarte putin material (deci ieftine cand sunt produse) dar sunt foarte durabile, sunt acele pungi care sunt oferite gratis de catre supermarketuri si de catre magazinele de mancare.

Plasticul a fost inventat in 1861 de catre englezul Alexander Parkes, ce cauta substante care sa aiba rezultate similare cauciucului. Englezul a denumit materialul “parkesina”. In 1868, John Hyatt descopera “celuloidele”, din care au fost facute primele bile de biliard.
Pungile de plastic insa au aparut cu circa 25 de ani in urma. Ele au devenit nelipsite din viata fiecaruia, creandu-se aproape o dependenta, astfel ca in lume se folosesc aproape 1 milion de pungi de plastic pe minut.
Din acestea, doar 1% se recicleaza, deoarece costa mai mult sa reciclezi o punga decat sa produci una noua. Astfel, in timp ce producerea unei tone de pungi de plastic costa in jur de 32 $, reciclarea aceleiasi cantitati costa in jur de 4000$.

O alternative la pungile de plastic ar fi pungile de hartie. Acestea sunt destul de raspandite in tari din Europa si in America. In ciuda faptului ca sunt preferabile pungilor din plastic, din punct de vedere al poluarii mediului, acestea nu aduc un beneficiu sporit. Unul din motive ar fi ca este de 5 ori mai scump sa produci o punga de hartie decat una de plastic. De asemenea, in procesul obţinerii hârtiei se folosesc si materiale toxice care duc la poluarea aerului şi a apelor. Pungile de hârtie sunt reciclate de mai multe ori decât cele de plastic, însă 80% din pungile de hârtie utilizate în magazine nu au fost niciodata reciclate, deoarece după fiecare reciclare hârtia pierde din calitate şi rezistenţă.

Pungi de material sintetic sau natural
Aceste pungi sunt de obicei oferite contra cost la un pret de aproximativ $1 si sunt fabricate fie din plastic reciclat fie din bumbac sau canepa. Avantajul acestora este ca au o durata foarte indelungata de viata de pana la 4 ani de zile, sunt foarte durabile si mult mai incapatoare decat cele din plastic si de asemenea fie pot fi reciclate usor sau sunt biodegradabile.
Daca facem un calcul simplu pentru perioada de viata a unei pungi din material de, sa zicem minim 2 ani, si consideram ca o familie merge la cumparaturi saptamanal si foloseste in medie 5 pungi la fiecare din opririle la magazin, ajungem la un impresionant numar de 520 de pungi.
Daca folosim pungi refolosibile am putea salva 520 de pungi in 2 ani de zile. Poate nu suna mult, insa multiplicati asta cu cateva milioane de familii.

Pungile de plastic pot avea o multitudine de alte intrebuintari in afara de perioada de viata de la magazin acasa. Cea mai populara este este utilizarea lor pe post de pungi de gunoi. Cantitatea de gunoi generata de o familie poate fi redusa insa substantial, ceea ce scade si necesarul de astfel de pungi Mai multe informatii desrpe gunoiul menajer vor fi furnizate intr-o sectiune viitoare a rubricii noastre.

Am zis,

Stefan (cu multumiri lui Lidra)