Romania ...here we come!

Cand am inceput blog-ul asta era acum aproape doi ani de zile cu putin inainte de prima plecare spre Romania. Am inca amintiri vii despre vizita respectiva, si pot spune ca pentru vizita asta de acum am emotii.

Dece emotii ? Pentru sentimentul acela pe care o sa il am cand ajung in Amsterdam si ma indrept spre poarta de unde pleaca avionul spre Romania. Sa incep sa vorbesc in soapta in romaneste pentru ca lumea ma intelege. Sa incep sa nu mai vorbesc toate prostiile in gura mare, ca deh ..lumea pricepe. Vreau sa ajung in Romania si sa vad Romania prin ochiul omului plecat deja de 4 ani de zile la unde si-a intarcat dracu copii. Unul din avantajele/dezavantajele locatiei noastre este ca suntem foarte departe de Romania. Mai mult decat o stire de pe un hotnews.ro sau de pe un ziar ici colo nu prea vedem. Asa ca in afara sa citim o Romanie filtrata de ziaristi, nu prea mai stim mare lucru.

Vreau sa ma amuz la acele ticuri verbale care au mai aparut de aproape 2 ani de zile datorate reclamelor, muzicii sau orice alt eveniment care a ramas marcant. Pentru cine inca nu stie despre ce vorbesc, din ciclul "Dorele muncim si noi mai cu talent", "Sa imi numere ouale" si asa mai departe.

Vreau la KFC ....da stiu ..e fast food, stiu e scump, stiu ..la Romana este inghesuiala si gasesti greu mese. Nu conteaza, KFC-ul din NZ este total naspa comparativ cu Romania.

Vreau sa vad posturi TV din Romania. Sa vad diferenta intre ceea ce inseamna jurnalism adevarat (nu vreau sa fiu rau, dar in NZ am credinta ca se face jurnalism adevarat, impartial, fara interese, fara moguli, in interesul omului) si however is called in Romania.

Vreau sa vad dece Basescu e vinovat de toate. Acum doi ani la posturile de TV (Antena in mod special) Basescu era vinovat de toate. Acum vreau sa vad daca este in continuare vinovat.

Vreau sa vad agitatia din Romania, sa vad traficul din Bucuresti. Sa ma intorc in Auckland si sa ma uit la traficul de aici si sa zic "Asta e trafic ?".

Vreau prajituri. Nu stiu cum se face in tara asta dar conceptul de prajituri cum sunt in Romania nu a ajuns. Fac niste chestii dulci de iti cad dintii (99% zahar probabil).

Vreau sa merg in magazine, supermaketuri sa vad cum mai este lumea, mai ales pe criza. Data trecuta am fost impresionat pozitiv de schimbarea de atitudine la comercianti. Fata de acum 4 ani, se zicea in Bucuresti "Multumesc", "Mai poftiti pe la noi", "Va pot ajuta cu ceva". Sa imi cada falca. E adevarat ca bancile nu s-au dezmintit, si chiar daca ne-au rezolvat problemele, nu s-au dat pe spate la atitudinea pro client. Deh inchideam conturi, eram clienti rai. Dar imi vine totusi in cap o chestie, ca el angajat bancar nu avea de unde sa stie daca mai vin sau nu vreo data in Romania. Dece nu s-a purtat frumos ? Ca poate tot la banca lui ma intorc. Ma rog ....trecem.

Vreau sa cumpar Lacrima lui Ovidiu. Doar 8 sticle (atata avem voie la vama), sa imi ajunga vreun an de zile la momente importante.

Vreau sa ajung in bar si sa mi se aduca o sticla de bere de jumatate de litru si sa ma uit uimit la ea si sa zic "ce MARE este". Deh in tara asta sticlele de 0.5 nu s-au inventat 0.33 este litera de lege. Sticle mai mari de 0.33 sunt cele de un litru.

Vreau sa vad romance. Cat mai multe, si ma bucur ca ajung vara sa vad romance mai dezbracate. Nu stiu daca la finalul lu iunie, inceputul lu iulie mai sunt studentele in Bucuresti, dar vreau sa imi re-actualizez standardul la frumusete. Nu de alta dar ma uit in NZ dupa niste unele ...care nu merita.

Vreau sa vad cum ma descurc cu muncitul noaptea pentru NZ. Pentru ca nu am prea multe zile de concediu, o sa trebuiasca sa muncesc din Romania. Asta inseamna de la 10 seara (adica 7 dimineatza in NZ) pana la vreo 7 dimineatza. Macar cu fusul orar nu o sa fie atat de rau. Oricum o sa fiu varza de oboseala asta e clar.

In concluzie ajung in Romania pe 27 iunie si plecam pe 18 iulie. Stam in Bucuresti putin peste o saptamana. Inca nu sunt convins ca vreau sa stau asa putin in Bucuresti, dar mai este loc de manevra.

Am lasat la final, vreau sa imi vad prietenii. Am inceput sa fac liste cu cine cand vedem, timpul o sa fie a dracului de scurt, asa ca o sa trebuiasca sa vedem cum ne organizam.

Familia am zis ca se intelege de la sine, asa ca nu mai pomenesc.

Romania ...here we come.

Noi si pungile de plastic

Zilnic in lume sunt produse miliarde de pungi de plastic. Acestea ajung extrem de rapid la gunoi, pe strazi si in apa, poluand mediul. Se spune ca in medie o punga de plastic este folosita timp de 20 de minute; se degradeaza in circa 1000 de ani. Anual in lume in jur de 100 000 de animale sunt omorate din cauza pungilor de plastic (in mare parte pasari dar si foci, balene si delfini). Cele mai periculoase pungi sunt cele foarte subtiri, deoarece folosesc foarte putin material (deci ieftine cand sunt produse) dar sunt foarte durabile, sunt acele pungi care sunt oferite gratis de catre supermarketuri si de catre magazinele de mancare.

Plasticul a fost inventat in 1861 de catre englezul Alexander Parkes, ce cauta substante care sa aiba rezultate similare cauciucului. Englezul a denumit materialul “parkesina”. In 1868, John Hyatt descopera “celuloidele”, din care au fost facute primele bile de biliard.
Pungile de plastic insa au aparut cu circa 25 de ani in urma. Ele au devenit nelipsite din viata fiecaruia, creandu-se aproape o dependenta, astfel ca in lume se folosesc aproape 1 milion de pungi de plastic pe minut.
Din acestea, doar 1% se recicleaza, deoarece costa mai mult sa reciclezi o punga decat sa produci una noua. Astfel, in timp ce producerea unei tone de pungi de plastic costa in jur de 32 $, reciclarea aceleiasi cantitati costa in jur de 4000$.

O alternative la pungile de plastic ar fi pungile de hartie. Acestea sunt destul de raspandite in tari din Europa si in America. In ciuda faptului ca sunt preferabile pungilor din plastic, din punct de vedere al poluarii mediului, acestea nu aduc un beneficiu sporit. Unul din motive ar fi ca este de 5 ori mai scump sa produci o punga de hartie decat una de plastic. De asemenea, in procesul obţinerii hârtiei se folosesc si materiale toxice care duc la poluarea aerului şi a apelor. Pungile de hârtie sunt reciclate de mai multe ori decât cele de plastic, însă 80% din pungile de hârtie utilizate în magazine nu au fost niciodata reciclate, deoarece după fiecare reciclare hârtia pierde din calitate şi rezistenţă.

Pungi de material sintetic sau natural
Aceste pungi sunt de obicei oferite contra cost la un pret de aproximativ $1 si sunt fabricate fie din plastic reciclat fie din bumbac sau canepa. Avantajul acestora este ca au o durata foarte indelungata de viata de pana la 4 ani de zile, sunt foarte durabile si mult mai incapatoare decat cele din plastic si de asemenea fie pot fi reciclate usor sau sunt biodegradabile.
Daca facem un calcul simplu pentru perioada de viata a unei pungi din material de, sa zicem minim 2 ani, si consideram ca o familie merge la cumparaturi saptamanal si foloseste in medie 5 pungi la fiecare din opririle la magazin, ajungem la un impresionant numar de 520 de pungi.
Daca folosim pungi refolosibile am putea salva 520 de pungi in 2 ani de zile. Poate nu suna mult, insa multiplicati asta cu cateva milioane de familii.

Pungile de plastic pot avea o multitudine de alte intrebuintari in afara de perioada de viata de la magazin acasa. Cea mai populara este este utilizarea lor pe post de pungi de gunoi. Cantitatea de gunoi generata de o familie poate fi redusa insa substantial, ceea ce scade si necesarul de astfel de pungi Mai multe informatii desrpe gunoiul menajer vor fi furnizate intr-o sectiune viitoare a rubricii noastre.

Am zis,

Stefan (cu multumiri lui Lidra)

Becurile

Se discuta foarte mult in ultima perioada despre cum sa fii Verde. De la emisiuni la televizor la rauri de cerneala in ziare si reviste, la munti de informatie daca trecem in lumea virtuala a Internetului. Toate incerca sa dezbata problema care macina din ce in ce mai multa lume. Incotro mergem ? Este o cale buna ? Ce lasam in urma copiilor nostrii ? O sa se uite copii nostrii urat la noi ca le-am lasat o planeta distrusa, asa cum ne uitam noi la parintii nostrii pentru ca au creat bomba atomica si comunismul ? La Rubrica Verde ne propunem sa discutam despre cateva din miturile care inconjoara acest domeniu. Chiar daca suntem adepti sau nu, chiar daca ne pasa sau nu, speram totusi ca in cadrul acestei rubrici sa gasiti informatii noi si exemplificari cat de reale posibil la acest domeniu atat de discutat in ultima perioada. Nu avem pretentia a fi experti in domeniu, dar ne propunem sa cercetam domeniile si sa incercam sa gasim atat argumentele pro cat si cele contra domeniilor discutate.

O sa incepem in aceasta saptamana cu unul din cele mai simple lucruri pe care cineva le poate face oricine in jurul casei pentru a ajuta la reducerea poluarii, becurile electrice.

Un studiu facut in Marea Britanie spune ca daca fiecare locuitor al Marelui Regat ar inlocui un bec cu filament din casa cu un bec fluorescent, Marea Britanie ar putea inchide cel putin una din termocentralele pe carbuni.

Problema becurilor a fost ridicata si in Noua Zeelanda in ultima perioada, Labor Party fiind foarte aproape de a trece o lege care sa interzica vinzarea becurilor cu filament. O data cu venirea la putere a National Party, legea nu a mai fost propusa. S-a considerat ca pune prea multa presiune asupra cetatenilor in conditiile in care mai mult de 60% din electricitatea din NZ este produsa din energii regenerabile. Trecand peste discutia despre interzicere unui produs pe o piata care inca nu este convinsa de benefiul alternativelor, sa vedem totusi ce exista la ora actuala pe piata, si care sunt avantajele si dezavantajele lor:

Becurile cu filament – produc lumina prin incandescenta, sau cu alte cuvinte prin trecerea curentului electric printr-un fir foarte subtire, ceea ce duce la ridicarea temperaturii si generarea de lumina. Aceste becuri sunt considerate ineficiente deoarece 98% din energia consumata este transformata in caldura si numai 2% in lumina.

Avantaje:

- Pret de cumparare foarte ieftin. Un bec de 100 de wati ajunge la aproximativ $0.45, ceea ce il face foarte accesibil pentru oricine.

- Lumina generata este perceputa la fel ca si lumina solara. Acest argument este extreme de discutabil, dar pentru multi dintre adeptii acestor becuri, este motivul principal care ii determine sa continue sa le foloseasca.

- Lumina de intensitate variabila.




Dezavantaje



- 98% din curentul folosit este transformat in caldura. Acest lucru face ca aceste becuri sa fie foarte scumpe prin costul de intretinere ridicat.

- Perioada de viata scurta. Aceste becuri se pot arde foarte usor datorita filamentului fragil.

Becurile fluorescente - acest tip de becuri (compact fluorescent lamp sau CFL) sunt defapt o derivatie a neoanelor. Produc lumina prin excitarea vaporilor de mercur de catre electricitate. Acest tip de becuri este mult mai eficient decat cel cu incandescenta deoarece cantitatea de energie transformata in lumina este mult mai mare, fiind undeva intre 8 si 15%.

Avantaje

- Energie consumata pentru aceiasi cantitate de lumine este mult mai mica.

- Perioada de viata a becului este mult mai mare (doar in cazul in care becul nu este aprins si stins foarte des).

- Nu produce caldura (poate fi vazut si ca dezavantaj).

Dezavantaje

- Contin mercur, ceea ce face becurile toxice daca sunt aruncate (destinatie foarte plauzibila) si nu reciclate. In Noua Zeelanda nu exista centre de reciclare care sa accepte acest tip de becuri, iar poluarea generata de ele este considerata nesemnificativa.

- Sunt de 10 ori mai scumpe, chiar daca pe perioada vietii per total sunt mult mai ieftine decat cele incadescente. Pretul pe unitate este la aproximativ $5. Economisirea pe o perioada de 3 ani de zile (perioada tipica de viata) este de aproximativ 30$ comparativ cu un bec incadescent.

Becurile led (LED) - becurile cu led economice folosesc diode emitatoare de lumina in locul filamentelor si gazelor rare folosite de becurile clasice. Iluminarea cu LED-uri dateaza din anii 60, cand au luat locul progresiv indicatoarelor de pe dispozitivele electronice. Motivul a constat in puterea consumata redusa si durata de viata foarte mare (practic LED-urile nu trebuie inlocuite). LED-ul alb, folosit in becurile economice LED actuale a fost descoperit in 1993.

Avantaje:

- Eficienta foarte ridicata. Un bec cu LED de lumina alba poate produce aceiasi lumina ca si becurile cu incandescenta la 10% de consum. Eficienta acestor becuri este evaluata la 10 – 15%.

- Dimensiune redusa

- Rezistenta sporita fata de becurile cu filament si cele fluorescente CFL (becurile economice LED se distrug mai greu)

- Durata de viata indelungata - perioada de viata este mult mai lunga decat a oricarui alt bec disponibil comercial la ora actuala.

- Lumina de intensitate variabila – acest tip de bec permite luminozitati variabile.

- Nu contine mercur – un avantaj foarte mare comparative cu becurile fluorescente.

Dezavantaje

- Preturi extrem de ridicate pentru moment, deoarece tehnologia este la inceput; o data cu acceptarea lor pe piata, preturile ar trebui sa scada semnificativ. Totusi intr-un calcul comparativ becuri filament / becuri fluorescente / becuri led bazat pe pret si durata de viata, per total un bec cu led devine mult mai ieftin chiar si la ora actuala.




Becurile fluorescente economice au perioada indelungata de viata, insa nu este o regula. Eficienta lor este pusa in valoare in locatii in care lumina arde pentru perioade lungi de timp. Pentru locatii in care lumina arde pentru perioade scurte de timp, ori numarul de aprinderi si stingeri este mare, perioada de viata scade cu 85% si este echivalenta cu a unui bec cu incandescenta.




Becurile LED au un pret extrem de ridicat la ora actuala, insa pe termen lung pare sa fie solutia cea mai buna.




Speram sa fi gasit interesante aceste informatii si va asteptam sa comentam impreuna pe marginea acestui subiect.

Am zis,

Lidra (cu multumiri lui Stefan)