Monday 23 February 2009

Sa intelegem putin

M-am tot gandit daca sa scriu pe blog despre experientele mele din Noua Zeelanda. Ce m-a oprit pana acum este gandul ca voi fi prost inteles. Asa ca am sa spun de la inceput, nu incerc sa demonstrez nimica si nu vreau sub nici o forma sa arat cat de bine si frumos este in Noua Zeelanda comparativ cu Romania. Lucrurile sunt vazute prin ochii mei si sunt relative la conditiile mele. Altii in situatia mea (adica emigranti) au alte puncte de vedere, si in nici un caz nu sunt multi in conditiile mele. 

Si daca tot am pornit pe calea asta, ma gandesc sa povestesc o intamplare oarecare. 
Mi s-a spart geamul la masina. Totul a inceput cu o oarecare piatra zburata la o anumita viteza in geam. Faza cu piatra s-a intamplat acum cateva luni bune. A se intelege ca si pe aici pietrele mai zboara prin aer, si cate o data mai intalnesc geamurile masinilor. La momentul respectiv am oprit pe stanga (da ....e NZ ...conducem pe partea ailalta) si m-am uitat la geam. Descopar o mica belitura undeva intr-un colt (nu de etajera). Avand in vedere ca nu era crapat, am zis e lasa ca nu se intampla nimica, ca doar la Pajero (masina anterioara) am avut una care a stat bine mersii un an de zile, si banuiesc ca actualul proprietar inca o mai are. Si asa a ramas noua piscatura pe geam pana acum cateva zile. 

Culmea face ca in NZ, sau cel putin la radioul care il ascult eu, zilnic sa faca reclama o firma care explica clar, ca beliturile de genul asta nu trebuie lasate, si ca daca te duci la ei si ai asigurare casco, reparatia este gratuita si dureaza fix 5 minute. Daca totusi nu o faci, la un momendat (aer conditionat sau altele de genul, geamul se sparge si dureaza sa il schimbe cateva ore. 

Ei bine ... degeaba a facut omul reclama, ca fraierul i-a intrat pe o ureche si a iesit pe partea cealalta. Asa ca acum cateva zile geamul se sparse, si de la o mica crapatura de 5 cm a ajuns pana acasa la una de jumatate de metru. Viteza de marire a crapaturii m-a mirat si pe mine. 

A doua zi de dimineata, pun mana pe  telefon si sun la firma de asigurari. "Ziua buna, vreau la daune". Ma transfera la daune, ma intreaba aia de nume, contul din banca (asigurarea o avem prin banca) si ce problema am. Explic ce si cum, se uita omul la polita si zice "Da, nici o problema sunteti acoperit integral" si tace. Intreb si eu ca al ce nu stiu, acum ce fac? "Pai" zice ea, "va duceti sa schimbati geamul, va completez eu dosarul si trimit cazul la firma care schimba geamuri. Daca nu va suna aia, asta e numarul de caz, asta e numarul de telefon ii sunati si intrebati de viata". Inchid telefonul, si evident ca ma apuc de munca, ca deh TL-ul cu ochii pe mine. Dupa vreo ora suna ala de la firma de geamuri. Zice "Aveti doua optiuni, ori veniti la noi acum la un sediu aproape de unde lucrati, ori va trimitem noi pe cineva peste cateva zile cu o masina si va schimba la fata locului". Optez frumos sa ma duc sa schimb pe loc, ca nu prea imi facea placere viteza de marire a crapaturii (care ajunsese deja la jumatate de parbriz). Iau un coleg de aripa, ma duc cu el si la firma ma intampina un bajet care ma intreba de nume, ii dau cheile si plec inapoi la munca (a se observa lipsa de hartii semnate si altele de genul). Mai trec vreo 2 ore, si ma suna din nou, sa vin sa ridic masina ca este gata. Cum TL-ul in continuare cu ochii pe mine, le spun ca vin la final de program. Apar la ei pe ultima suta de metrii, le spun cum ma cheama, imi da cheia de la masina si plec spre casa. 

Recunosc ca la doua zile dupa aceea am uitat de tot evenimentul. Atat de repede ca am uitat sa spun parintilor mei sau sotiei (pe care ii mai tinem la curent cu ce mai facem noi pe acilea). 
Nu am mai primit nici un telefon de la firma de asigurari..sau de la cei care au schimbat geamul. Banuiesc ca s-au inteles ei la pret. 

Restul sunt detalii. 

Am zis, 

Lidra