Despre forumuri şi dece nu este bine să discuţi pe ele

De cati forumisti este nevoie pentru a se schimba un bec?

-1 pentru a schimba becul?

-1 pentru a posta si anunta ca becul a fost schimbat

-14 pentru a impartasi experiente similare si a arata noi modalitati de schimbare a becului

-7 pentru a avertiza asupra pericolelor ce apar la schimbarea becurilor

-27 pentru a corecta greseli gramaticale aparute in posturile despre schimbarea becurilor

-53 pentru a lua la misto pe cei ce au corectat greselile gramaticale

-2 profesionisti in domeniu care sa atraga atentia ca termenul corect este \'\'lampa\'\'

-15 care sa pretinda ca au lucrat in domeniu si termenul \'\'bec\'\'este la fel de corect

-109 care spun ca forumul nu este despre becuri si discutia trebuie mutata pe un forum despre becuri

-111 care sustin ca atata timp cat toti folosim becuri, discutia este utila pe forum

-306 pentru a discuta care sunt cele mai bune metode de a schimba becuri, care sunt cele mai bune, de unde se pot cumpara si cat costa

-27 pentru a posta linkuri catre siteuri unde pot fi vazute diverse modele de becuri

-14 pentru a spune ca linkurile nu sunt corecte si a posta pe cele corecte

-33 pentru a cita tot ce s-a postat pana in momentu respectiv si a raspunde \'\'si eu\'\'

-6 pentru a atrage atentia sa se foloseasca functia \'\'cautare\'\'

-12 pentru a posta ca ei renunta definitiv la forum din cauza divergentelor aparute pe marginea subiectului

-143 pentru a spune \'\'cauta intai pe google si daca nu gasesti nimic despre becuri atunci intreaba pe forum\'\'

-16 posturi unde doi membri poarta o discutie total paralela cu subiectul

-24 posturi in care li se atrage atentia sa foloseasca mesajele private sau e-mailul

-1 moderator care sa avertizeze ca daca nu se inceteaza cu mesajele aiurea va inchide topicul

-1 membru nou al forumului care raspunde la 6 luni dupa ultimul post si totul o ia de la inceput...

Sursa aici.  Povestea cu becul o ştiam de ceva vreme, şi bănuiesc că altcineva a scris chestia asta. Dar dacă de acolo am copiato. 

Review emiţător radio pentru iPod

Dragilor mă bucur că există internetul, dar de multe ori îmi dau cu parul peste degete că nu îl folosesc mai mult pentru anumite lucruri. De exemplu, dece dracului nu m-am uitat eu la ceva review-uri înainte să cumpăr un emiţător radio pentru iPod.  Şi uite dece:

Acum două luni mi-am luat un iPod Touch de care personal sunt foarte mulţumit. Toate bune, merge bine, are şi functionalităţi care adaugă valoare pe lângă partea de muzică, iar interfaţa cu utilizatorul este de milioane. Recunosc există o grămadă de alte device-uri care au funcţionalităţi mai bune şi mai multe şi costă mai puţin, dar interfaţa face toţi banii. Iar Apple a reuşit să atragă o tonă de programatori să scrie aplicaţii pentru ei, aşă ca ai toate bazaconiile de aplicaţii, ca să nu spun de jocuri de pierdut timpul. 

Dar nu despre iPod Touch vream să povestesc ci despre nenorocitele de emiţătoare radio pentru maşină pe care le găseşti in zeci de modele pe piaţă. Pentru cei care nu ştiu la ce mă refer, se poate vedea aici sau aici. Dacă ai casetofon cu casetă în maşină, soluţia este simplă, cumperi o casetă care se mufează la iPod, şi toate sunt bune. Dacă cumva ai maşină cu CD şi casetofonul nu dispune de o intrare audio, eşti trist (ca mine) şi singura soluţie sunt emiţătoarele radio de mai sus. 

Modele sunt zeci, poate sute, dar concluzia mea este NU CUMPĂRAŢI. Sunt aşa de proaste că mie personal îmi vine să arunc cu el pe geam. Am încercat cele două modele la care am pus link mai sus şi anume iTrip de la Griffin şi TuneBase FM de la Belkin. Ambele sunt firme cunoscute pe piaţă pentru accesorii de iPod şi nu numai. 

Să le vedem pe rând.

iTrip este un device micuţ care se cuplează la connectorul specific iPod (nu la ieşirea audio). Este finuţ, extrem de uşor, iar utilizarea lui este extrem de uşoară, orice persoană care foloseşte un iPod nu o să aibă probleme. Nu ai decăt să cauţi o frecvenţă pe care nu emite nici un post de radio, setezi respectiva frecvenţă pe iTrip, setezi frecvenţa pe radio din maşină şi răuri de muzică se vor revărsa în maşină. Device-ul se alimentează de la bateria iPod-ului, dar din căte am testat eu nu reduce prea mult perioada de viaţă a bateriei. Dacă totuşi ai un drum lung de făcut apare inconvenientul că nu poţi să încarci şi să asculţi muzică în acelaşi timp. 

TuneBase este un device care se alimentează de la sursa de curent a maşinii. Faţă de iTrip are avantajul că în timp ce asculţi muzică, îţi încarcă iPod-ul sau iPhone-ului, sau poate fi folosit şi numai pentru încărcare. Am crezut că dacă este alimentat de la o sursă de curent o să fie ceva mai puternic ca emiţător. Din păcate nu este cazul, probabil că şi iTrip-ul şi TuneBase au aceiaşi putere la semnal, aceasta fiind limitată de legislaţia în vigoare. Ce mi-a placut în schimb la TuneBase a fost faptul că vine cu adaptoare laterale speciale pentru toate tipurile de iPod care există, astfel acesta stă ferm in locaşul lui, şi nu este nevoie de ajustări de fiecare dată când îţi fixezi iPod-ul în el. 

Dar când vorbim de calitatea semnalului, se schimbă total problema. Pentru că aici apare problema pe care o am eu cu aceste emiţătoare. Deoarece sunt foarte slabe ca emiţătoare (deh să nu te apuci să îţi faci post de radio în cartier cu aşa ceva) indiferent cât de mare este distanţa între emiţător şi antena radioului tău, paraziţii statici vor aparea. Aşa că pe lângă răurile de muzică o să apară şi ceva flote de paraziţi. Şi aştia apar când nu te aştepţi şi de unde nu te aştepţi. Fie de la vecinul de trafic, care are sistemul electric varză în maşină şi atunci emite pe toate frecvenţele bruiaje, fie de la posturi de radio care migrează uşor în frecvenţă sau în numărul de frecvenţe acoperite. Daca este înorat iar ieşti trist pentru că încărcarea electrică din aer este suficient căt să dea în cap la muzica ta preferată. Dacă treci prin tunel, pasaj sau mai ştiu eu ce, iar eşti trist.  

Aşa că eu cred că emiţătorul pe care îl am pentru moment o să aibă o viaţă scurtă, pentru că la un momendat o să mă enerveze atăt de tare încât o să zboare pe geamul de la maşină. 

Lidra

România ţara mea de dor

Am zis ca documentez vizita din România, dar nu m-am ţinut de cuvânt. Oricum vorba aceia din bătrăni care spune "Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg" mare dreptate are. Şi să vă spun cam ce am învăţat în acest drum dus întors Noua Zeelandă-România. 

1. Nu căra 2 laptopuri după tine ca tămpitul, că nu ai să ai timp sa le foloseşti, dacă tot suntem la subiect nu căra nici măcar unul. Sincer am zis să vezi ce de timp o să am în România aşa că un laptop nu strică să avem la îndemână. Şi pentru că şi a mea nevastă este consumatoare de internet, am zis să nu ne batem pe un laptop. Aşa că am cărat ca idiotul două laptopuri, pe care le-am folosit fix 5 sau 10 minute într-o perioada de 3 săptămâni. Şi o să râdeţi, dar le-am folosit pe post de încărcător de iPod-uri. Pentru acele 5 minute de utilizare am cărat aproximativ 12-15 kg în spate prin 4 aeroporturi. Şi ca să fie tot show-ul complet la fiecare poartă de securitate, trebuia să le scot pe amândouă din geantă ....să se uite nea securistul la ele. Deci ...dont. 

2. Nu te baza că dacă japonezi sunt tari la electronică in aeroporturile lor ai să găseşti ceva ieftin şi bun şi devreme acasă. GREŞIT. În Osaka erau fix 3 camere de filmat de la Sony. Şi nu numai în zona de tranzit, dar am insistat să intru inclusiv în zona japoneză a aeroportului (dăi cu vize provizorii şi altele de genul) şi tot cele 3 camere de la Sony m-au aşteptat pe partea cealaltă. Adevărat am pus piciorul pe pământ japonez. 

3. Duty free-ul este convenabil doar la ţigări şi băutură. Restul (trăiască internetul free în unele aeroporturi) constaţi că sunt mai ieftine la tine acasă.  Dacă tot vrei să cumperi ceva, făţi bine temele de acasă, şi pune în balanţă la electronice şi faptul că nu o să ai garanţie. 

4. Trebuie să îţi faci program cu prietenii din timp înainte să ajungi în Ro,  altfel rişti să nu îi vezi pe unii dintre ei. Este adevărat că am vorbit cu marea majoritate a prietenilor înainte de a ajunge in Ro, şi cât de cât am reuşit să vedem 90% din cei care ne-am propus să îi vedem. Cei care au rămas pe dinafară au fost tocmai pentru că nu ne-am organizat din timp. Totuşi organizarea şi întălnirile cu cei pe care i-am văzut au fost destul de ad-hoc, ceea ce a pus ceva lume pe drumuri neaşteptate, şi mulţumesc pe această cale celor care au făcut eforturi ca să facă treaba posibilă. 

5. Pregăteştete din timp de despărţiri emoţionante cu părinţii şi rudele apropiate. Recunosc că acest lucru m-a luat prin surprindere. Şi asta pentru că slăvit fie internetul, vorbim cu mai toată lumea cel puţin o dată sau de două ori pe săptămână. De exemplu cu al meu tată vorbesc acum de când sunt în NZ mai mult decât când eram in Ro. Totuşi întâlnirea propriu zisă şi faţă în faţă este cu totul altceva, şi când îţi dai seama că nu se ştie când ai să îi mai vezi, te loveşte, şi te loveşte rău. 

Una peste alta, vizita în România a fost frumoasă. Am găsit ţara schimbată în spre bine după doi ani şi jumătate de când am plecat. Acum înainte ca unii să deschidă şampanii am să spun că eu cred că ţara se îndreaptă în direcţia bună. Totuşi cât mai are până departe? ....mai este mult. 

Din părţile bune am să spun:

1. Lumea ceva mai serviabilă şi mai civilizată. Nu cred să fi existat magazin în care lumea să nu ne primească cu "bună ziua" sau la plecare să nu ne fi spus "mai treceţi pe la noi", şi asta atenţie în Bucureşti. O fi criza, nu o fi, nu ştiu dar mi-a plăcut.  Mai mult, cei care au mai aflat că nu mai rezidăm în Ro, ne-au mai spus şi drum bun. 

2. Pe la bănci lumea s-a mişcat destul de repede, şi ne-am rezolvat destul de repede problemele rămase restante.Recunosc că Raiffeisen cred ca m-a delapidat de 150 de ron, dar hei scopul de a îmi inchide cardul l-am realizat. Ce s-a întămplat cu banii care îi mai aveam pe card ...nimeni nu ştie nici măcar cei de la bancă. Să fie primiţi. 

3. Am refăcut paşapoartele cât am fost in Ro, şi treaba a descurs rapid şi fără probleme. Este adevărat că volumul de acte cerute şi numărul de copiile după buletin necesare a fost ameţitor, dar totuşi uite că se poate. Am aflat cu regret după ce am plecat din Ro că aş fi putut să îmi reînoiesc şi carnetul de conducere românesc la fel de fără stres, dar nu am ştiut. 

4. Am avut parte de reduceri faţă de preţul afişat dacă am cumpărat mai multe. Am primit şi cadouri spontane tot pe acelaşi motiv că am dat cu banul gras la unii în magazin. Poate cine ştie aud mâine poimâine de reduceri reale de crăciun şi de paşti. 

Din cele rele ...le ştiţi şi voi, şi nu am să fac o lista. Clar am să spun ca mi-am adus aminte dece am plecat de acolo. Cel mai greu a fost cu traficul, unde recunosc că probabil în vecii vecilor amin nu o să se rezolve bădărănismul şi nesimţirea care domneşte pe şosele. 

Acum după aproape două săptămâni de când suntem acasă, pot spune liniştit că a fost o experienţă frumoasă. Că nu îmi doresc să o repet prea curând ..sigur. 

It's good to be home. 

Lidra

Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război

Suntem pe ultima sută de metrii. Avem încă 12 ore până la plecare, şi eu personal deja am emoţii. Nu neapărat cele legate de momentul efectiv în care ajung în România, dar mai mult emoţiile pentru drum. Sunt 36 de ore cap coadă din momentul în care ne urcăm în avion şi cel în care aterizăm în Bucureşti. Îmi vine în gând bancul cu porcuşorul isteric care stătea peste 7 mări, 7 tări, 7 dealuri şi 7 văi şi care a ieşit în prispa casei şi a zis "În p**a mea da departe mai stau".

Bagaje sunt făcute deja de trei zile. De doua zile le car în maşină după ce am fost şi le-am căntărit, că deh lenea este mare. Vestea bună este că suntem 12 kg sub limită. Pisica a fost exilată, s-a cam supărat ea pe noi, dar o să îi trecă destul de repede zic eu, şi mai mult ca sigur când o să ne întoarcem o să ne iubească mai mult (măcar pentru căteva săptămâni).

În altă dezordine de idei, ne-am ordonat toate gadgeturile posibile, le-am încărcat bateriile şi am ajuns la concluzia că avem prea multe cabluri şi încărcătoare prin casă. Aştept cu interes power over wireless. Două laptopuri, un iPod, un MP3 player, 3 telefoane mobile, caşti pentru toate, aparat digital...am uitat ceva? . Vorba soţiei "oare ne dau voie cu atătea cabluri în avion, dacă străngem pe pilot de găt". Primul gând a fost "prostii", evident că ne lasă doar am fost la Sydney şi nu a zis nimeni nimica, dar trebuie să apreciez idea ca fiind plauzibilă. Cu niţică condiţie fizică şi unu două cabluri străngi vreo două trei persoane de gât. Nu de alta dar au fost oameni somaţi să schimbe tricoul că avea o armă pe el.

Dar astea nu sunt tocmai gânduri bune înainte de zbor. Nici găndul că 70% din accidentele de avion se întâmplă la aterizare şi decolare. Oricum avem asigurări de viaţă cât un căştig bun la loto, numai să avem pe cine îmbogăţii.

Suntem pregătiţi de plecare ? Am să folosesc o sintagmă din World of Warcraft: Burning Crusade - YOU ARE NOT PREPARED!

Cheers,

Lidra

Dece?

De ceva vreme în coace mă tot gădesc să scriu şi eu un blog. Moda este de mult, dar pe mine nu m-a prins până acum. Nu am înţeles scopul chiar dacă lumea a tot încercat să îmi explice. Un bun prieten din România îmi spunea să nu mă apuc dacă nu am ceva de spus. Aşa că m-am tot gândit în ultima perioadă la lucrul acesta şi am ajuns la concluzia că am multe de spus. Domeniile sunt multe şi o să le vedem pe parcurs.

Dar de unde până unde am ajuns totuşi să fac acest pas. Ei bine vina aparţine lui Picasa 3. Unul din colegii de munca mi-a arătat Picasa 3 instalat la el pe calculator şi cum sunt un devorator de aplicaţii Google, am zis să văd şi eu despre ce este vorba. Şi uite aşa din click în click am ajuns să am şi blog.

Motivul cel mai important pentru care totuşi am zis acum este întoarcerea în România pentru trei săptămâni. Mă întorc după 2 ani şi jumătate, şi am de gând să scriu cum văd eu România prin ochii mei. De bine nu o să citiţi şi nu neapărat că sunt gică contra, dar mai ales pentru că am plecat din România de la început pentru că mă săturasem de locuitorii ei.

Am zis,

Lidra