Am zis ca documentez vizita din România, dar nu m-am ţinut de cuvânt. Oricum vorba aceia din bătrăni care spune "Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg" mare dreptate are. Şi să vă spun cam ce am învăţat în acest drum dus întors Noua Zeelandă-România.
1. Nu căra 2 laptopuri după tine ca tămpitul, că nu ai să ai timp sa le foloseşti, dacă tot suntem la subiect nu căra nici măcar unul. Sincer am zis să vezi ce de timp o să am în România aşa că un laptop nu strică să avem la îndemână. Şi pentru că şi a mea nevastă este consumatoare de internet, am zis să nu ne batem pe un laptop. Aşa că am cărat ca idiotul două laptopuri, pe care le-am folosit fix 5 sau 10 minute într-o perioada de 3 săptămâni. Şi o să râdeţi, dar le-am folosit pe post de încărcător de iPod-uri. Pentru acele 5 minute de utilizare am cărat aproximativ 12-15 kg în spate prin 4 aeroporturi. Şi ca să fie tot show-ul complet la fiecare poartă de securitate, trebuia să le scot pe amândouă din geantă ....să se uite nea securistul la ele. Deci ...dont.
2. Nu te baza că dacă japonezi sunt tari la electronică in aeroporturile lor ai să găseşti ceva ieftin şi bun şi devreme acasă. GREŞIT. În Osaka erau fix 3 camere de filmat de la Sony. Şi nu numai în zona de tranzit, dar am insistat să intru inclusiv în zona japoneză a aeroportului (dăi cu vize provizorii şi altele de genul) şi tot cele 3 camere de la Sony m-au aşteptat pe partea cealaltă. Adevărat am pus piciorul pe pământ japonez.
3. Duty free-ul este convenabil doar la ţigări şi băutură. Restul (trăiască internetul free în unele aeroporturi) constaţi că sunt mai ieftine la tine acasă. Dacă tot vrei să cumperi ceva, făţi bine temele de acasă, şi pune în balanţă la electronice şi faptul că nu o să ai garanţie.
4. Trebuie să îţi faci program cu prietenii din timp înainte să ajungi în Ro, altfel rişti să nu îi vezi pe unii dintre ei. Este adevărat că am vorbit cu marea majoritate a prietenilor înainte de a ajunge in Ro, şi cât de cât am reuşit să vedem 90% din cei care ne-am propus să îi vedem. Cei care au rămas pe dinafară au fost tocmai pentru că nu ne-am organizat din timp. Totuşi organizarea şi întălnirile cu cei pe care i-am văzut au fost destul de ad-hoc, ceea ce a pus ceva lume pe drumuri neaşteptate, şi mulţumesc pe această cale celor care au făcut eforturi ca să facă treaba posibilă.
5. Pregăteştete din timp de despărţiri emoţionante cu părinţii şi rudele apropiate. Recunosc că acest lucru m-a luat prin surprindere. Şi asta pentru că slăvit fie internetul, vorbim cu mai toată lumea cel puţin o dată sau de două ori pe săptămână. De exemplu cu al meu tată vorbesc acum de când sunt în NZ mai mult decât când eram in Ro. Totuşi întâlnirea propriu zisă şi faţă în faţă este cu totul altceva, şi când îţi dai seama că nu se ştie când ai să îi mai vezi, te loveşte, şi te loveşte rău.
Una peste alta, vizita în România a fost frumoasă. Am găsit ţara schimbată în spre bine după doi ani şi jumătate de când am plecat. Acum înainte ca unii să deschidă şampanii am să spun că eu cred că ţara se îndreaptă în direcţia bună. Totuşi cât mai are până departe? ....mai este mult.
Din părţile bune am să spun:
1. Lumea ceva mai serviabilă şi mai civilizată. Nu cred să fi existat magazin în care lumea să nu ne primească cu "bună ziua" sau la plecare să nu ne fi spus "mai treceţi pe la noi", şi asta atenţie în Bucureşti. O fi criza, nu o fi, nu ştiu dar mi-a plăcut. Mai mult, cei care au mai aflat că nu mai rezidăm în Ro, ne-au mai spus şi drum bun.
2. Pe la bănci lumea s-a mişcat destul de repede, şi ne-am rezolvat destul de repede problemele rămase restante.Recunosc că Raiffeisen cred ca m-a delapidat de 150 de ron, dar hei scopul de a îmi inchide cardul l-am realizat. Ce s-a întămplat cu banii care îi mai aveam pe card ...nimeni nu ştie nici măcar cei de la bancă. Să fie primiţi.
3. Am refăcut paşapoartele cât am fost in Ro, şi treaba a descurs rapid şi fără probleme. Este adevărat că volumul de acte cerute şi numărul de copiile după buletin necesare a fost ameţitor, dar totuşi uite că se poate. Am aflat cu regret după ce am plecat din Ro că aş fi putut să îmi reînoiesc şi carnetul de conducere românesc la fel de fără stres, dar nu am ştiut.
4. Am avut parte de reduceri faţă de preţul afişat dacă am cumpărat mai multe. Am primit şi cadouri spontane tot pe acelaşi motiv că am dat cu banul gras la unii în magazin. Poate cine ştie aud mâine poimâine de reduceri reale de crăciun şi de paşti.
Din cele rele ...le ştiţi şi voi, şi nu am să fac o lista. Clar am să spun ca mi-am adus aminte dece am plecat de acolo. Cel mai greu a fost cu traficul, unde recunosc că probabil în vecii vecilor amin nu o să se rezolve bădărănismul şi nesimţirea care domneşte pe şosele.
Acum după aproape două săptămâni de când suntem acasă, pot spune liniştit că a fost o experienţă frumoasă. Că nu îmi doresc să o repet prea curând ..sigur.
It's good to be home.
Lidra
Posts
No comments:
Post a Comment